Revista Kritiku kona ba Akordu Unitizasaun Internasional (AUI) Asina husi Timor-Leste ho Australia iha Loron 6 de Marsu 2003.
Autor, Tomas Freitas
Iha loron 1 de Septembro 2017 iha Copenhagen, Dinamarka, Tribunal Permanente Arbitrasaun fo sai Nota da Impressa hodi update resultadu Konsiliasaun entre Timor-Leste ho Australia. Bazeia ba noticia parte rua kongratula ba sira nian atinzementu. Mesmo ne, interpretasaun ba statementu husi Chefe Negosiador Timor-Leste nian Maun Bot Xanana Gusmao no Ministra Estranzeiro Australia nian Julie Bishop, husik hela perguntas barak atu responde. Haktuir deklarasaun Maun Bot Xanana Gusmao:
“Hau fo obrigadu ba komisaun nebe resolve ho sira nian kunyesementu hodi halibur parte rua hamutuk, liu husi tempo naruk ho prosesu nebe susar, apoiu ami hodi atinzi ami nian mehi ba soverania total no finaliza ami nian Fronteira Maritima ho Australia. Buat ne konkordansia historiku ida, nebe marka hela etapa dahuluk husi era foun amizade entre Timor-Leste ho Australia” (Permanent Court Arbitration, 2017,pp1).
Deklarasaun mak kuaze hanesan mos hato’o husi Julie Bishop: “loron Ida ne mak loron nebe importante (Landmark day) ba iha relasaun entre Timor-Leste ho Australia. Konkordansia ida ne apoiu interese nasional husi parte nasaun rua nian, haforsa liu tan relasaun nebe kesi metin entre governu rua no ami nian povu. Hau fo obrigadu ba Komisaun nian papel hodi lori parte rua ba hamutuk” (Permanent Court Arbitration, 2017, Pp2).
Deklarasaun rua ne iha ida-idak nian alsersu; mai ita examina statementu rua ne. Husi parte Timor-Leste nian maun bot Xanana Gusmao fiar katak Timor-Leste ne sei atinzi ninian mehi ba “soverania total” nebe bele interpreta katak Timor-Leste sei hetan linha mediana ho linha laterais, ou ho liafuan seluk dehan Timor-Leste ho Australia sei totalmente marka sira nian linha fronteiras maritima. Iha soring seluk, Julie Bishop fiar katak konkordansia ne apoiu nasaun rua nian interese nasional. Saida mak sai hanesan interese nasional ba Australia?
Bazeia ba Interese Nasional Australia nian dokumentu ida nebe publika iha loron 14 de Maio 2003, hateten katak Australia iha razaun fundamento walu (8) hodi implementa Akordu Unitizasaun Internasional (AUI). Razaun forte ida mak hakerek iha “Aneksu E husi Tratadu Tasi Timor, katak Kampo Greater Sunrise sei hafahe (Unitised) ba area 20.1% tama iha Area Konjunta Dezenvolvemento Petroleum (JPDA), no area 79.9% entrega ba Australia. Hanesan mos ho provizaun fahe rendementu nebe mak iha tratadu Tasi Timor katak area 20.1% husi kampo Greater Sunrise atribui bai ha JPDA nian laran, no 90% rendementu husi rekursu naturais refere tama ba Timor-Leste, no 10% fo ba Australia” (Journal of the Senate, 2003), dokumentu kumpletu bele aksesu iha La’o Hamutuk nian website (Government of Australia, 2007).
Autor, Tomas Freitas
Iha loron 1 de Septembro 2017 iha Copenhagen, Dinamarka, Tribunal Permanente Arbitrasaun fo sai Nota da Impressa hodi update resultadu Konsiliasaun entre Timor-Leste ho Australia. Bazeia ba noticia parte rua kongratula ba sira nian atinzementu. Mesmo ne, interpretasaun ba statementu husi Chefe Negosiador Timor-Leste nian Maun Bot Xanana Gusmao no Ministra Estranzeiro Australia nian Julie Bishop, husik hela perguntas barak atu responde. Haktuir deklarasaun Maun Bot Xanana Gusmao:
“Hau fo obrigadu ba komisaun nebe resolve ho sira nian kunyesementu hodi halibur parte rua hamutuk, liu husi tempo naruk ho prosesu nebe susar, apoiu ami hodi atinzi ami nian mehi ba soverania total no finaliza ami nian Fronteira Maritima ho Australia. Buat ne konkordansia historiku ida, nebe marka hela etapa dahuluk husi era foun amizade entre Timor-Leste ho Australia” (Permanent Court Arbitration, 2017,pp1).
Deklarasaun mak kuaze hanesan mos hato’o husi Julie Bishop: “loron Ida ne mak loron nebe importante (Landmark day) ba iha relasaun entre Timor-Leste ho Australia. Konkordansia ida ne apoiu interese nasional husi parte nasaun rua nian, haforsa liu tan relasaun nebe kesi metin entre governu rua no ami nian povu. Hau fo obrigadu ba Komisaun nian papel hodi lori parte rua ba hamutuk” (Permanent Court Arbitration, 2017, Pp2).
Deklarasaun rua ne iha ida-idak nian alsersu; mai ita examina statementu rua ne. Husi parte Timor-Leste nian maun bot Xanana Gusmao fiar katak Timor-Leste ne sei atinzi ninian mehi ba “soverania total” nebe bele interpreta katak Timor-Leste sei hetan linha mediana ho linha laterais, ou ho liafuan seluk dehan Timor-Leste ho Australia sei totalmente marka sira nian linha fronteiras maritima. Iha soring seluk, Julie Bishop fiar katak konkordansia ne apoiu nasaun rua nian interese nasional. Saida mak sai hanesan interese nasional ba Australia?
Bazeia ba Interese Nasional Australia nian dokumentu ida nebe publika iha loron 14 de Maio 2003, hateten katak Australia iha razaun fundamento walu (8) hodi implementa Akordu Unitizasaun Internasional (AUI). Razaun forte ida mak hakerek iha “Aneksu E husi Tratadu Tasi Timor, katak Kampo Greater Sunrise sei hafahe (Unitised) ba area 20.1% tama iha Area Konjunta Dezenvolvemento Petroleum (JPDA), no area 79.9% entrega ba Australia. Hanesan mos ho provizaun fahe rendementu nebe mak iha tratadu Tasi Timor katak area 20.1% husi kampo Greater Sunrise atribui bai ha JPDA nian laran, no 90% rendementu husi rekursu naturais refere tama ba Timor-Leste, no 10% fo ba Australia” (Journal of the Senate, 2003), dokumentu kumpletu bele aksesu iha La’o Hamutuk nian website (Government of Australia, 2007).
Hanesan mensiona iha leten, Tratadu Tasi Timor 2002 hamosu aneksu E no Akordu Unitizasaun Internasional (AUI) spesifikamente hakerek detailho iha Aneksu E. dokumentu ne asina iha loron 6 de Marsu 2003 husi eis Ministro Estranzeiro Australia nian Alexander Downer no mos eis Ministra Estado da Konsellu Ministros Sra. Dra. Ana Pesoa. Akordu ne validu iha loron 23 de Fevreiru 2007 hafoin ratifika husi Parlemento Nasional Timor-Leste nian, nebe asina husi Eis-Presidente do Parlamento Nasional Dr. Francisco Guterres Lu Olo, nebe agora hanesan Presidente da Republika. Dokumentu ne esklarese detailho area 20.1% ho 79.9% nebe hafahe Kampo Sunrise ho Troubador entre nasaun rua, no buat ne esplika iha artigu 7 iha kraik:
ARTIGU 7
Liafuan ‘Apportionment’ bele interpreta = (distribuisaun)
Distribuisaun Unidade Petroleum
Produsaun Petroleum husi Posu (Reservoirs) tenke distribui entre JPDA ho Australia bazeia ba rasio 20.1% ba JPDA no 79.9% ba Australia.
Bazeia ba artigu numero 4: Rasio 79.9% laos deit inklui reservoirs ninian luan, no mos rendementu husi kampo refere maibe mos inklui kontrola rekursu naturais ho lei no regulamento Australia nian, (IUA, 2003, Pp 4). Mesmo Australia uza razaun ne, Timor-Leste bele koko explora Artigu numero 8 hodi kontra hasoru artigu numero 7 nebe hakerek iha Akordu Unitizasaun Internasional nian laran nudar posibilidade ida hodi halo mudansa bai ha distribuisaun kampo Greater Sunrise,
ARTIGU 8
Artigu numero 8, Paragraf 1. deskreve posibilidade hodi halo re-distribuisaun (Reapportionment) ba iha Unidade Petroleum iha kampo Greater Sunrise. No area 20.1% ho 79.9% bele iha mudansa sekuandu:
“Alinea (a). Parte Australia ka Timor-Leste hatama proposta ba kompania Operador nebe mak bele redetermina rasio distribuisaun (Apportionment ratio).
Alinea (b). Australia ho Timor-Leste konkorda hamutuk hodi minimiza numeros rasio distribuisaun nebe evalua tiha ona.
Alinea (c). Kualker redeterminasaun husi rasio distribuisaun sei labele akontese iha tinan lima (5) nian laran, maibe iha eksepsaun katak redeterminasaun sei bele akontese iha fulan sanulu resin rua (12) nian laran wainhira produsaun husi kampo minarai komesa tiha ona.
Alinea (d.) Kompania Operador so utiliza deit software nebe mak komersiamente publiku bele aksesu atu hodi redetermina Rasio Distribuisaun. So uza dadus nebe governu rua iha atu sai hanesan data (date) ka evidensia, no kompania Operador sei utiliza hanesan proposta hodi halo redeterminasaun, no dadus sira hotu nebe analiza tiha ona hodi redetermina rasio distribuisaun sei entrega fila fali ba governua rua hamutuk ho sira nian proposta. Kompania Operador tenke uza razaun sira hotu nebe forte atu hodi kumpleta redeterminasaun ho durasaun tempu loron atus ida rua nulu (120) nian laran.
Alinea (e). Kualker mudansa mak akontese iha rasio distribuisaun nebe hamosu husi proposta redeterminasaun bazeia ba subparagraph (a) sei iha afektu wainhira konkorda husi Autoridade Regulatorio ou, sekuandu refere ba determinasaun peritus nian, no sekuandu peritus halo desizaun final.
Alinea (f). Kualker mudansa mak akontese iha Rasio Distribuisaun (Apportionment Ratio) tenke iha Retrospective, no tenke iha ajustamentu ba recivus no gastus sira hotu.
Paragraf (2) Se karik paragrah 1, Australia ka Timor-Leste hatama proposta hodi hare fila fali (review) Rasio Distribusaun. Hanesan ninian kontinuasaun husi review, Rasio Distribuisaun parese sei iha alterasaun husi konkordansia entre Australia ho Timor-Leste.” (IUA, 2003, Pp5).
Alinea A deklara katak Kualker Australia ka Timor-Leste bele hatama proposta ba Kompania Operador, iha kazu ne Kompania Woodside mak sai hanesan Operador hodi halo redeterminasaun bai ha Rasio Distribuisaun. Maibe hanesan ita hotu hatene katak, Timor-Leste ladun iha relasaun diak ho kompania Woodside relasiona ho debate kona ba kestaun Pipeline, nebe’e Timor-Leste hakarak kadoras ne bele dada mai iha Futuru Plantasaun LNG nian iha Be Asu, duke aseita proposta husi Woodside nian uza deit mekanismu (Floating LNG) Plantasaun LNG nebe namlele deit iha tasi leten. Perguntas mak ne, Bele ka Australia mak hatama proposta hodi halo alterasaun ba Rasio Distribuisaun?
Iha posibiliadade atu hodi aplika Alinea B, sekuandu parte husi nasaun rua hakarak teb-tebes atu aumenta sira nian kuantidade produsaun, signifika Alinea ida ne seidauk bele aplika wainhira faze produsaun seidauk komesa. Hakerek-Nain hanoin katak; Sei la atu rasional ba parte rua atu konkorda halo mudansa sekuandu fo benefisiu deit bai ha parte ida.
Maibe iha dunik lojiku (make sense) husi Alinea C, katak Kompania Operador persija tempu tinan lima atu hodi examina proposta dokumentu sira hotu molok re-determina Rasio Distribuisaun.
Kompania Operador so deit uza Software nebe komersialmente public bele aksesu atu hodi examina no redetermina Rasio. Maibe iha kestaun ne, parte ida iha liu vantazem hodi aksesu software teknolozia kompara ho parte seluk.
Timor-Leste parese iha oportunidade uza Artigu numero 8 hodi kontra Artigu numero 7. Artigu numero 8 bele mos sei favorese Timor-Leste, maibe parte rua sei persija nafatin halo amandamentu ba Artigu numero 2, hanesan tuir mai iha kraik:
ARTIGU 2
Sei la Perjudika (Without prejudice)
Paragraf (1) Sei laiha buat ida mak tama iha Akordu ne, Sei laiha lei seluk mak aplika wainhira Akordu ne implementa tiha ona, ou hanesan konsikuensia husi Akordu ne, sei laiha lei seluk mak aplika iha Area Unidade sira nebe deside tiha ona husi Akordu ne:
Alinea (a) Bele interpreta perjudika ou afekta pozisaun kualker Australia ou Timor-Leste nian mak hanesan direitu hodi reklama sira nian kestaun Fronteira Maritima; no
Alinea (b) bele mos bazeia ba sira nian argumentus (basis for asserting), suporta, nega, ou limita pozisaun kualker Australia ou Timor-Leste mak iha relasaun ho reklamasaun ba Fronteira Maritima, (IUA, 2003, Pp3).
Artigu numero 2 klaru sei la fo dalan ba Timor-Leste ho Australia atu hodi reclama sira nian direitu ba Fronteira Maritima. Sekuandu parte rua hakarak altera Artigu ne, sira tenke halo tuir Artigu 26 nebe koalia kona ba oinsa maneija disputa (Settlement of Disputes), hanesan tuir mai ne:
ARTIGU 26
Maneija Disputa
Paragraf (1) Kualker disputa kona ba interpretasaun ou aplikasaun husi Akordu ne tenke ser iha posibilidade hodi halo konsultasaun ou negosiasaun.
Paragraf (2) relasiona ho paragraf (3), sekuandu disputa sei labele resolve ho maneira mak spesifikamente hateten tiha ona iha paragraf (1) ou kualker prosedur mak konkorda tiha ona, kazu mak disputa bele hatama husi kualker governu rua, bai ha Tribunal Arbitrazen, nebe mak eskreve tiha ona iha aneksu IV husi Akordu Unitizasaun Internasional ne.
Paragraf (3) sekuandu iha kazu disputa mai husi proposta mak relasiona ho redeterminsaun Rasio Distribuisaun husi Artigu numero 8, paragraph (1) ou relasiona ho oinsa sukat (Concerning the measurement) nebe artikula iha Artigu numero 24, husi kuantidade gas no likuidu, Timor-Leste ho Australia tenke aponta peritus ida hodi determina kestaun refere. Governu rua iha tempo loron nen nulu (60) atu hodi notifika ba malun kona ba kestaun disputa, no koko atu iha konkordansia kona ba apontamentu peritus refere. Sekuandu, durante period ne mak la hetan konkordansia, governu rua tenke halo tuir procedural mak spesifika tiha ona iha Aneksu V. Peritus nebe aponta tiha ona tenke halao ninian servisu bazeia ba termus mak iha Aneksu V. Peritus nian desizaun mak final ona, no iha ninian (binding) ou iha lian Indonesia dehan (Ikatan Hukum), ka ita bele dehan iha ninian (Pezo Legal) ba iha Governu rua no mos bai ha Sunrise Joint Ventures, Desizaun husi peritus ne mos bele rezerva hela ba iha eventu ruma mak failha ka bai ha erru ruma mak mosu. (IUA, 2003, Pp13).
Sekuandu, kualker parte rua hakarak aplika saida mak iha paragraph 1, bele ka parte rua iha tempu mak sufisiente atu hodi halo konsultasaun no negosiasaun, wainhira konsidera hela deit fulan ida atu hodi hetan konkordansia final? No sekuandu disputa la konsege resolve bazeia ba dalan mak spesifika tiha ona iha paragraph 1, hakarak ka parte rua hahu’u fila fali rejistu kazu foun iha Tribunal Arbitrazen? Hare’e ba tempu no rekursu mak parte rua gasta tiha ona iha prosesu konsiliasaun nebe mak lao dadaun ne, bele kalae parte rua iha vontade atu halo dala ida tan? No sekuandu iha disputa mak relasiona ho kuantidade gas no likuidu, parte rua sei aponta peritus ida atu hodi deside bazeia ba regulamentu no procedural ma iha Aneksu V; Hare’e ba esperensia, iha inisiu husi prosesu konsiliasaun, Ministra Estranzeiro Australia nian Julie Bishop kestiona kapabilidade komisaun nian wainhira atu implementa servisu komisaun nian hodi resolve kazu ne. Sekarik kestaun hanesan mak mosu tan fali, Australia bele respeita kalae peritus ne?
Konkluzaun
Atiklu ne analiza tiha ona detailhamente kualker posibilidade ba Timor-Leste hodi konfronta Akordu Unitizasaun Internasional (AUI), nebe mak dezenha hodi fo benefisiu deit ba parte ida, iha kazu ne mak Australia. Hakerek-Nain fiar katak parte rua parese sei hetan desizaun final liu husi dalan ignora reklamasaun ba direitu Fronteira Maritima no sei adere nafatin ba iha distribuisaun (Apportionment) original mak iha Aneksu E. Bele mos parte nasaun rua hetan konkordansia atu hodi komesa explorasaun liu husi meius adopta fila fali ‘Solusaun Kreativa’ nebe fahe profits 50:50 porsentu. Iha kazu ne parte rua Timor-Leste ho Australia hakarak teb-tebes (desperately) atu komesa dezenvolvementu Kampo Greater Sunrise ho razaun Timor-Leste nian minarai husi Kampo Bayu Undan komesa maran dadaun ona, no Australia nian fasilidade plantasaun LNG iha Wickham Point-Darwin mos sei bele abandona iha tinan hirak mai ne tamba laiha supply gas.
Referensia
Government of Australia., 2003. ‘Australian National Interest’, available at http://www.laohamutuk.org/Oil/Boundary/2002/IUAnia.pdf
International Unitisation Agreement., 2003. Available at http://www.laohamutuk.org/Oil/Boundary/IUA.pdf
Permanent Court of Arbitration, 2017., ‘Conciliation between the Democratic Republic of Timor-Leste and the Commonwealth of Australia’, Press Release, No 9, 31st of September 2017. Available at https://pcacases.com/web/sendAttach/2230
The Parliament Of The Commonwealth Of Australia., 2003. ‘Australian National Interest’, Journal of The Senate. No 76. 14 May 2003. Available at http://www.aph.gov.au/binaries/senate/work/journals/2003/jnlp_076.pdf
ARTIGU 7
Liafuan ‘Apportionment’ bele interpreta = (distribuisaun)
Distribuisaun Unidade Petroleum
Produsaun Petroleum husi Posu (Reservoirs) tenke distribui entre JPDA ho Australia bazeia ba rasio 20.1% ba JPDA no 79.9% ba Australia.
Bazeia ba artigu numero 4: Rasio 79.9% laos deit inklui reservoirs ninian luan, no mos rendementu husi kampo refere maibe mos inklui kontrola rekursu naturais ho lei no regulamento Australia nian, (IUA, 2003, Pp 4). Mesmo Australia uza razaun ne, Timor-Leste bele koko explora Artigu numero 8 hodi kontra hasoru artigu numero 7 nebe hakerek iha Akordu Unitizasaun Internasional nian laran nudar posibilidade ida hodi halo mudansa bai ha distribuisaun kampo Greater Sunrise,
ARTIGU 8
Artigu numero 8, Paragraf 1. deskreve posibilidade hodi halo re-distribuisaun (Reapportionment) ba iha Unidade Petroleum iha kampo Greater Sunrise. No area 20.1% ho 79.9% bele iha mudansa sekuandu:
“Alinea (a). Parte Australia ka Timor-Leste hatama proposta ba kompania Operador nebe mak bele redetermina rasio distribuisaun (Apportionment ratio).
Alinea (b). Australia ho Timor-Leste konkorda hamutuk hodi minimiza numeros rasio distribuisaun nebe evalua tiha ona.
Alinea (c). Kualker redeterminasaun husi rasio distribuisaun sei labele akontese iha tinan lima (5) nian laran, maibe iha eksepsaun katak redeterminasaun sei bele akontese iha fulan sanulu resin rua (12) nian laran wainhira produsaun husi kampo minarai komesa tiha ona.
Alinea (d.) Kompania Operador so utiliza deit software nebe mak komersiamente publiku bele aksesu atu hodi redetermina Rasio Distribuisaun. So uza dadus nebe governu rua iha atu sai hanesan data (date) ka evidensia, no kompania Operador sei utiliza hanesan proposta hodi halo redeterminasaun, no dadus sira hotu nebe analiza tiha ona hodi redetermina rasio distribuisaun sei entrega fila fali ba governua rua hamutuk ho sira nian proposta. Kompania Operador tenke uza razaun sira hotu nebe forte atu hodi kumpleta redeterminasaun ho durasaun tempu loron atus ida rua nulu (120) nian laran.
Alinea (e). Kualker mudansa mak akontese iha rasio distribuisaun nebe hamosu husi proposta redeterminasaun bazeia ba subparagraph (a) sei iha afektu wainhira konkorda husi Autoridade Regulatorio ou, sekuandu refere ba determinasaun peritus nian, no sekuandu peritus halo desizaun final.
Alinea (f). Kualker mudansa mak akontese iha Rasio Distribuisaun (Apportionment Ratio) tenke iha Retrospective, no tenke iha ajustamentu ba recivus no gastus sira hotu.
Paragraf (2) Se karik paragrah 1, Australia ka Timor-Leste hatama proposta hodi hare fila fali (review) Rasio Distribusaun. Hanesan ninian kontinuasaun husi review, Rasio Distribuisaun parese sei iha alterasaun husi konkordansia entre Australia ho Timor-Leste.” (IUA, 2003, Pp5).
Alinea A deklara katak Kualker Australia ka Timor-Leste bele hatama proposta ba Kompania Operador, iha kazu ne Kompania Woodside mak sai hanesan Operador hodi halo redeterminasaun bai ha Rasio Distribuisaun. Maibe hanesan ita hotu hatene katak, Timor-Leste ladun iha relasaun diak ho kompania Woodside relasiona ho debate kona ba kestaun Pipeline, nebe’e Timor-Leste hakarak kadoras ne bele dada mai iha Futuru Plantasaun LNG nian iha Be Asu, duke aseita proposta husi Woodside nian uza deit mekanismu (Floating LNG) Plantasaun LNG nebe namlele deit iha tasi leten. Perguntas mak ne, Bele ka Australia mak hatama proposta hodi halo alterasaun ba Rasio Distribuisaun?
Iha posibiliadade atu hodi aplika Alinea B, sekuandu parte husi nasaun rua hakarak teb-tebes atu aumenta sira nian kuantidade produsaun, signifika Alinea ida ne seidauk bele aplika wainhira faze produsaun seidauk komesa. Hakerek-Nain hanoin katak; Sei la atu rasional ba parte rua atu konkorda halo mudansa sekuandu fo benefisiu deit bai ha parte ida.
Maibe iha dunik lojiku (make sense) husi Alinea C, katak Kompania Operador persija tempu tinan lima atu hodi examina proposta dokumentu sira hotu molok re-determina Rasio Distribuisaun.
Kompania Operador so deit uza Software nebe komersialmente public bele aksesu atu hodi examina no redetermina Rasio. Maibe iha kestaun ne, parte ida iha liu vantazem hodi aksesu software teknolozia kompara ho parte seluk.
Timor-Leste parese iha oportunidade uza Artigu numero 8 hodi kontra Artigu numero 7. Artigu numero 8 bele mos sei favorese Timor-Leste, maibe parte rua sei persija nafatin halo amandamentu ba Artigu numero 2, hanesan tuir mai iha kraik:
ARTIGU 2
Sei la Perjudika (Without prejudice)
Paragraf (1) Sei laiha buat ida mak tama iha Akordu ne, Sei laiha lei seluk mak aplika wainhira Akordu ne implementa tiha ona, ou hanesan konsikuensia husi Akordu ne, sei laiha lei seluk mak aplika iha Area Unidade sira nebe deside tiha ona husi Akordu ne:
Alinea (a) Bele interpreta perjudika ou afekta pozisaun kualker Australia ou Timor-Leste nian mak hanesan direitu hodi reklama sira nian kestaun Fronteira Maritima; no
Alinea (b) bele mos bazeia ba sira nian argumentus (basis for asserting), suporta, nega, ou limita pozisaun kualker Australia ou Timor-Leste mak iha relasaun ho reklamasaun ba Fronteira Maritima, (IUA, 2003, Pp3).
Artigu numero 2 klaru sei la fo dalan ba Timor-Leste ho Australia atu hodi reclama sira nian direitu ba Fronteira Maritima. Sekuandu parte rua hakarak altera Artigu ne, sira tenke halo tuir Artigu 26 nebe koalia kona ba oinsa maneija disputa (Settlement of Disputes), hanesan tuir mai ne:
ARTIGU 26
Maneija Disputa
Paragraf (1) Kualker disputa kona ba interpretasaun ou aplikasaun husi Akordu ne tenke ser iha posibilidade hodi halo konsultasaun ou negosiasaun.
Paragraf (2) relasiona ho paragraf (3), sekuandu disputa sei labele resolve ho maneira mak spesifikamente hateten tiha ona iha paragraf (1) ou kualker prosedur mak konkorda tiha ona, kazu mak disputa bele hatama husi kualker governu rua, bai ha Tribunal Arbitrazen, nebe mak eskreve tiha ona iha aneksu IV husi Akordu Unitizasaun Internasional ne.
Paragraf (3) sekuandu iha kazu disputa mai husi proposta mak relasiona ho redeterminsaun Rasio Distribuisaun husi Artigu numero 8, paragraph (1) ou relasiona ho oinsa sukat (Concerning the measurement) nebe artikula iha Artigu numero 24, husi kuantidade gas no likuidu, Timor-Leste ho Australia tenke aponta peritus ida hodi determina kestaun refere. Governu rua iha tempo loron nen nulu (60) atu hodi notifika ba malun kona ba kestaun disputa, no koko atu iha konkordansia kona ba apontamentu peritus refere. Sekuandu, durante period ne mak la hetan konkordansia, governu rua tenke halo tuir procedural mak spesifika tiha ona iha Aneksu V. Peritus nebe aponta tiha ona tenke halao ninian servisu bazeia ba termus mak iha Aneksu V. Peritus nian desizaun mak final ona, no iha ninian (binding) ou iha lian Indonesia dehan (Ikatan Hukum), ka ita bele dehan iha ninian (Pezo Legal) ba iha Governu rua no mos bai ha Sunrise Joint Ventures, Desizaun husi peritus ne mos bele rezerva hela ba iha eventu ruma mak failha ka bai ha erru ruma mak mosu. (IUA, 2003, Pp13).
Sekuandu, kualker parte rua hakarak aplika saida mak iha paragraph 1, bele ka parte rua iha tempu mak sufisiente atu hodi halo konsultasaun no negosiasaun, wainhira konsidera hela deit fulan ida atu hodi hetan konkordansia final? No sekuandu disputa la konsege resolve bazeia ba dalan mak spesifika tiha ona iha paragraph 1, hakarak ka parte rua hahu’u fila fali rejistu kazu foun iha Tribunal Arbitrazen? Hare’e ba tempu no rekursu mak parte rua gasta tiha ona iha prosesu konsiliasaun nebe mak lao dadaun ne, bele kalae parte rua iha vontade atu halo dala ida tan? No sekuandu iha disputa mak relasiona ho kuantidade gas no likuidu, parte rua sei aponta peritus ida atu hodi deside bazeia ba regulamentu no procedural ma iha Aneksu V; Hare’e ba esperensia, iha inisiu husi prosesu konsiliasaun, Ministra Estranzeiro Australia nian Julie Bishop kestiona kapabilidade komisaun nian wainhira atu implementa servisu komisaun nian hodi resolve kazu ne. Sekarik kestaun hanesan mak mosu tan fali, Australia bele respeita kalae peritus ne?
Konkluzaun
Atiklu ne analiza tiha ona detailhamente kualker posibilidade ba Timor-Leste hodi konfronta Akordu Unitizasaun Internasional (AUI), nebe mak dezenha hodi fo benefisiu deit ba parte ida, iha kazu ne mak Australia. Hakerek-Nain fiar katak parte rua parese sei hetan desizaun final liu husi dalan ignora reklamasaun ba direitu Fronteira Maritima no sei adere nafatin ba iha distribuisaun (Apportionment) original mak iha Aneksu E. Bele mos parte nasaun rua hetan konkordansia atu hodi komesa explorasaun liu husi meius adopta fila fali ‘Solusaun Kreativa’ nebe fahe profits 50:50 porsentu. Iha kazu ne parte rua Timor-Leste ho Australia hakarak teb-tebes (desperately) atu komesa dezenvolvementu Kampo Greater Sunrise ho razaun Timor-Leste nian minarai husi Kampo Bayu Undan komesa maran dadaun ona, no Australia nian fasilidade plantasaun LNG iha Wickham Point-Darwin mos sei bele abandona iha tinan hirak mai ne tamba laiha supply gas.
Referensia
Government of Australia., 2003. ‘Australian National Interest’, available at http://www.laohamutuk.org/Oil/Boundary/2002/IUAnia.pdf
International Unitisation Agreement., 2003. Available at http://www.laohamutuk.org/Oil/Boundary/IUA.pdf
Permanent Court of Arbitration, 2017., ‘Conciliation between the Democratic Republic of Timor-Leste and the Commonwealth of Australia’, Press Release, No 9, 31st of September 2017. Available at https://pcacases.com/web/sendAttach/2230
The Parliament Of The Commonwealth Of Australia., 2003. ‘Australian National Interest’, Journal of The Senate. No 76. 14 May 2003. Available at http://www.aph.gov.au/binaries/senate/work/journals/2003/jnlp_076.pdf